Diplomaţia vaticană, astăzi

RV - 17 feb 2006. "O privire asupra diplomaţiei vaticane, astăzi", sub călăuzirea arh. Giovanni Lajolo, secretar pentru raporturile Sf. Scaun cu Statele, care joi, a prezentat o conferinţă pe această temă, organizată de "Cercul de la Roma", la sediul acestei asociaţii din Palatul Diaconal al bisericii "Santa Maria in Cosmedin".
Cuvântul arh. Lajolo a cuprins o privire la 360 de grade asupra celei mai vechi diplomaţii din lume, cu trăsături desigur a parte, dar care în ultimul sfert de veac a cunoscut o expansiune deosebită. În prezent, 174 de Ţări au relaţii diplomatice depline cu Sf. Scaun, la care se adaugă Ordinul de Malta şi două Misiunea Speciale, cea a Federaţiei Ruse şi a Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei. La rândul său, Sf. Scaun are 101 reprezentanţe pontificale pe lângă State şi 15 pe lângă Organizaţiile Internaţionale, cu un efectiv diplomatic de doar 250 de persoane, provenind din 50 de naţiuni.
Dar care sunt interesele prioritare ale diplomaţiei vaticane? Mai întâi – a răspuns arh. Lajolo – situaţia Bisericii Catolice în diferitele State, în particular aspectul libertăţii religioase. De aici, decurge şi relevanţa concordatelor: sunt circa 160 cele în vigoare. Între temele controversate, mai ales din unele Ţări europene, arh. Lajolo a subliniat tema laicităţii Statului. Laicitatea, potrivit unei interpretări eronate, ar trebui să îngrădească pentru exponenţii Bisericii Catolice posibilitatea de a interveni în acele chestiuni de caracter socio-politic ce prezintă conotaţii moral-religioase. Dar asemenea intervenţii, a subliniat prelatul vatican, n-ar trebui înţelese ca limitare a autonomiei Statului, care rămâne independent în deciziile sale.
Alte domenii de interes pentru nunţii apostolici şi observatorii vaticani, în general, sunt pacea, dezvoltarea, drepturile omului, dialogul ecumenic şi interreligios. Cu privire apoi la "punctele calde" ale planetei care solicită pentru moment diplomaţia vaticană, arh. Lajolo a indicat Ţara Sfântă, Israel, Liban, Irak, regiunea sudaneză Darfur şi regiunea africană a Marilor Lacuri. Preocupări nicidecum minore vin şi din Ţări europene, precum Bosnia- Herţegovina şi Kosovo, sau din America Latină, precum Haiti. O menţiune specială apoi, pentru situaţia critică a creştinilor din diverse Ţări ale Asiei, mai ales din China şi pentru "gravele limite pe care nu puţine regimuri islamice le pun la viaţa Bisericii Catolice".
Printre alte chestiuni urgente pentru misiunile diplomatice vaticane sunt negocierile pentru dezarmare nucleară şi interzicerea experimentelor atomice, "unde astăzi ne găsim într-o situaţie de stagnare" cu divergenţele puterilor nucleare în privinţa raportului arme-securitate. La aceasta, se adaugă apoi apărarea familiei în faţa tentativei, în multe Ţări din aria occidentală şi în unele organizaţii internaţionale, de a-i denatura semnificaţia, atribuind aceeaşi valoare uniunilor homosexuale. "Este vorba aici – a constatat arh. Lajolo – de un regres care atinge fundamentul însuşi al civilizaţiei umane".