Radio Vatican: 75 de ani de serviciu. "A-l servi pe Cristos în vicarul lui Cristos"

(RV- 13 feb 2006) "Instrumentul radioului, înainte, şi apoi televiziunea au permis mesajului Evangheliei şi cuvintelor Papilor să ajungă mai rapid şi mai uşor la toate neamurile”. Cu aceste cuvinte, Benedict XVI a amintit duminca trecută, între aplauzele credincioşilor reuniţi în Piaţa Sfântul Petru pentru rugăciunea „Angelus”, cea de-a 75-a aniversare de întemeiere a Radioului Vatican, inaugurat de Pius XI la 12 februarie 1931. Spre sfârşitul anilor ’50, emiţătorul pontifical a cunoscut un moment de puternică dezvoltare. Aminteşte această fază părintele iezuit Antonio Stefanizzi care a fost, după părintele Giuseppe Gianfranceschi şi părintele Filippo Soccorsi, al treilea director general al Radioului Vatican.

Se constatase, mai presus de toate în timpul războiului, importanţa de a avea mijloace adecvate pentru a face să ajungă vocea Papei în diferitele părţi ale lumii. Mijloacele tehnice care se aveau la dispoziţie era necursepunzătoare nevoii. În acea vreme, 10 kW ai micului transmiţător al lui Marconi erau o potenţă incredibilă, dar cu trecerea anilor ea se dovedise inadecvată misiunii universale a Bisericii. Şi nevoia de a ameliora structurile tehnice s-a manifestat nu doar în perioadele războului, dar şi cu urmările conflictului. Numeroase ţări ale Europei occidentale, îndeosebi lumea est-europeană, pierduseră libertatea, mai ales religioasă. Prin urmare Biserica avea o mare nevoie de a face să ajungă vocea proprie în acele direcţii şi în acele ţări. Astfel, în timpul Jubileului din anul 1950, unul dintre obiectivele Anului Sfânt a fost acela de a invita catolicii la o colectă pentru dezvoltarea Radioului Vatican. Olandezii, de exemplu, în loc să ofere bani, au donat un transmiţător de 100kW. În acleaşi timp, Vaticanul crease o Comisie pentru noile instalaţii ale Radioului, condusă de cardinalul Canali.

Ce amintire aveţi de la inaugurarea Centrului de trasmisie cu antenele de la Santa Maria di Galeria?

Îmi amintesc satisfacţia pe care am notat-o pe chipul lui Pius XII, când a putut să dea potenţă transmiţătorilor Centrului de transmisii. Papa Pacelli urmărise personal evoluţia instalaţiei, voită mult de el. Îmi amintesc că a dispus să fie modificată placa de marmură de la Santa Maria di Galeria spunând: "eu am venit să inaugurez Santa Maria di Galeria, nu doar să încep transmisiile: am venit şi pentru a binecuvânta acest centru". Şi a dispus să se adauge aceasta pe placa respectivă. Şi a mai observat: "l-am proclamat pe arhanghelul Gabriel patron al telecomunicaţiilor, deci este oportun ca să fie aici statuia sa. De la acest centru pleacă vestea bună a mântuirii în lume prin arhanghelul Gabriel care a adus Mariei vestea bună a lui Isus".
( n. red. -De atunci la centrul Santa Maria di Galeria se înalţă statuia S. Arhanghel Gabriel, care apare si pe depliantele Radio Vatican)

Pius XII a fost de fundamentală importanţă pentru dezvoltarea tehnică a Radiolul Vatican. Dar, altui Papă i se datorează în mod deosebit creşterea programării...

Este exact. În timp ce pentru lucrările de dezvoltare tehnică se găsiseră oameni care să finanţeze atât personalul tehnic cât şi apratatura, nu existau salarii adecvate şi suficiente pentru sporirea activităţii de programare. În această privinţă, trebuie să menţionez că decisiv pentru dezvoltarea Radioului Vatican a fost intervenţia lui Paul VI. Spun mai întâi că el provenea dintr-i familie „jurnalistică", avea mare sensibilitate culturală şi simţea nevoia acestei prezenţe a Bisericii în lumea contemporană. Cu ocazia vizitei sale la Centru a spus: este intenţia mea să lărgesc posibilităţile Radioului Vatican mai presus de toate în domeniul programării: ceea ce voia să spună să finanţeze în mod crespunzător dezvoltarea programării, a conţinutului. Consider aceasta un punct de cotitură a adevăratei activităţi a Radioului Vatican ca sursă de informaţie, ca o călăuză a gândirii catolice. Acestei misiuni m-am dedicat şi eu: am trăit în Vatican 44 de ani şi mereu în domeniul telecomunicaţiilor. Am acceptat ca normă o frază pe care o citisem într-o carte de spiritualitate: ”A-l servi pe Cristos în vicarul lui Cristos”.